web analytics

A depasit litoralul romanesc stadiul de “red riviera” ?

Lorin DRAGAN

Red Riviera

Kristen Ghodsee, intr-o lucrare editata de Duke a recurs prima data la acest termen pentru a descrie realitatile postsocialiste ale litoralelor romanesc si bulgaresc. Intr-o cultura unde mai toti au arii de expertiza vaste si extinse, litoralul romanesc este unul dintre subiectele autohtone foarte populare.

O isterie nationala ?

Isteria definita psihiatric ca un un refugiu in imaginar si ca un joc ambiguu intre seductie si distanta reflecta in mare atitudinile publice si private fata de litoralul romanesc. Am alternat momentele in care credeam, in spiritul sintagmei “ca la noi la nimeni”, ca litoralul e unic cu cele in care l-am criticat cu accente de vehementa, cele in care am revenit nostalgici spre el cu cele in care la comparatii reci l-am desconsiderat. In acelasi context, eforturile de promovare au variat de la un accent sustinut pe el la neglijarea lui.

Concurenta directa si de solutii

La umbra protectionismului voluntar sau involuntar, determinat de restrictii bugetare sau de vize, litoralul romanesc ca o oferta de turism consistenta a functionat ani buni dupa schimbarile politice din 1989 in ritmul sau propriu. Apoi au venit ofertele din Turcia, Grecia, Bulgaria plus multe altele si litoralul a pierdut mult. In plus, ani la rand, popularitatea vacantelor 3S (sea, sand and sun) a scazut sub impactul temerilor vis a vis de cancerul de piele, a restrictiei expunerii la soare, a masificarii excesive si a altora, iar solutiile alternative de vacanta abunda oricum.

Limitarea climatica

Inainte sa judecam dur orice investitor de pe litoral ar fi util sa devenim constienti de context. Varful de sezon este limitat climatic la ceva mai mult de o luna. Concurentii de pe alte litoraluri au varful de sezon adesea dublu, triplu sau chiar quadruplu. Astfel, termenul de recuperare a investitiei creste semnificativ pentru cele de pe litoralul romanesc, iar in contextul unor investitii libere si a unei incertitudini economice constante, ne putem intreba retoric de ce ar prefera investitorii un asemenea context ?!

Probleme operationale majore in contextul limitarii climatice a sezonului

Analiza nu se cere extinsa, caci sunt realitati de care suntem cu toti constienti, iar concluzia este una singura: modernizarea, aducerea litoralului romanesc la standardele occidentale nu functioneaza, nu aduce rezultate, reprezinta un proiect esuat continuu.

Sansele nu sunt favorabile investitorilor din industria ospitalitatii, sezonul este mai scurt, investitiile se recupereaza mai greu, competitivitatea in materie de tarife fata de litoralurile cu sezon extins este minima, iar de aici provin majoritatea problemelor creand un cerc vicios. Dificultatea recuperarii investitiilor in decurs de o luna cu grad de ocupare maxim conduce la renovari, reabilitari superficiale, minimale, tot sezonul scurt determina si imposibilitatea oferirii de contracte atractive unor profesionisti, iar resursele umane angajate in industria ospitalitatii raman tot amatorii, tinerii si localnicii necalificati. In absenta investitiilor semnificative si a prezentei personalului subcalificat, calitatea are de suferit.

Arthur Oberascher, directorul European Travel Comission, afirma ca singura sansa a Europei este calitatea, caci in materie de costuri si preturi finale, alte zone din lume vor fi mai ieftine ca Europa intotdeauna, iar calitatea este data de resursele umane inalt calificate, ori pe cazul Romaniei, constatam tocmai lipsa acestui personal care sa presteze servicii de calitate.

Solutii: Mamaia si restul litoralului – clubbing versus un scenariu inedit 🙂

Desi ridiculizata de o suita de specialisti cu un grad variat de expertiza sau pseudoexpertiza, propunerea si intentia strategica a lui Radu Mazare de a transforma Mamaia intr-o destinatie de clubbing o consider foarte realista, justa si coerenta. Turismul de nisa este unanim acceptat ca o zona de profitabilitate intensa, iar un brand consistent in acest sens intr-o tara cu nume cunoscute in acest gen de muzica si cu un public ce adera la el, ar functiona perfect.

Restul litoralului ar putea avea o sansa daca ar fi regandit tematic. Intr-o industrie turistica cu produse precum Coreea de Nord sau Cuba deosebit de solicitate, dar si cu o revenire a simbolisticii comuniste de la petrecerile tinerilor in jurul mitului lui Che Guevara, la industria textila ce produce accesorii tematice sau cu produse din era comunista ce isi traiesc o a doua tinerete in Europa, poate ar fi o sansa de recreere a atmosferei din anii ‘80 pe litoralul romanesc sub un indemn de genul “vacanta de vara – o sansa de calatorie in timp”.

Sansele de reusita sunt mai mari, costurile mai mici, conditiile pot fi intrunite mai usor. Hotelurile si restaurantele pot fi lasate in starea lor precara din socialism pentru autenticitatea experientei, nefacandu-se, totusi, rabat de la igiena si confortul minime acceptabile. Investitia pentru aceasta este ca si inexistenta, multe din conditii fiind intrunite de la sine. Personalul din industria ospitalitatii nu trebuie sa depuna vreun efort, el oglindeste prin atitudine, aparenta si maniere foarte bine atmosfera serviciilor socialiste cand amabilitatea sau abordarea centrica a clientului erau mofturi capitaliste. Restaurantele si noile fast-food-uri pot renunta la denumirile pretentioase in favoarea Autoservirilor si abordand aceasta noua strategie de imagine, pot avea succes. Mancarea servita de ele nu este de calitate proasta ci doar nu este de calitatea unui restaurant dintr-o zona de vacanta, ca si cantine aceste Autoserviri, unitati de alimentatie publica ar prospera si ar fi lidere pe segmentul lor. In materie de animatie, propunem incurajarea stilului de muzica numit “muzica usoara” si a spectacolelor conformiste care redau atmosfera anilor din socialism. Seri dansante, muzica live, activitati sportive de masa pot completa acest tablou de activitati. Comertul socialist nu ar trebui sa lipseasca, iar produsele specifice din epoca, nu doar din Romania ci si din alte tari ale Pactului de la Varsovia pot inlocui pe cele actuale, de origine capitalista nesanatoasa. Oare poate fi acest drumul spre victoria finala a turismului litoral romanesc ?!

One Response to A depasit litoralul romanesc stadiul de “red riviera” ?

  1. ovidiu says:

    Toate solutiile sunt recomandabile, dar nu ai vorbit despre preturile exagerate din Mamaia…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *